Soţul se pregăteşte să plece seara de acasă şi îi cere soţiei sacoul cel nou.
– Ma, te duci la femei!
– Nu, dragă, Doamne fereşte!
Îi cere apoi cămaşa cea mai bună.
– Ma, am eu dreptate, te duci la femei!
– Cum să mă duc dragă, stai liniştită.
Cere şi cravată, etc. Se întoarce dimineaţă acasă răvăşit, cu cămaşa desfăcută şi ţipă la ea:
– Fai muiere, ai cobit! Acuma iţi place?